Dr. Șeptichita Diana, Medic Ginecolog-Obstetrician
Endometrioza este o afecțiune frecvent întâlnită în ginecologie, dar încă puțin cunoscută, care afectează aproximativ 1 din 10 femei la nivel global[1]. De multe ori, femeile cu dureri menstruale puternice sunt tentate să le considere „normale” și să le ignore. Totuși, în unele cazuri aceste dureri intense ascund mai mult – pot fi semnul endometriozei, o boală cronică ce poate duce la complicații precum infertilitatea.
În cele ce urmează vom explica pe înțelesul tuturor ce este endometrioza, care sunt simptomele și cauzele ei posibile, cum se pune diagnosticul și ce opțiuni de tratament există. Vom discuta și despre impactul acestei boli asupra fertilității și calității vieții. La final, veți găsi informații despre cum vă poate ajuta clinica Grand Medica în gestionarea acestei probleme.
Ce este endometrioza?
Endometrioza este o boală cronică în care țesut similar mucoasei uterine (endometrul) ajunge să crească în afara uterului[2]. Cel mai frecvent, implanturile de endometrioză se localizează în zona pelvină – pe ovare, trompele uterine, pe țesuturile care susțin uterul sau pe organele din apropiere (precum vezica urinară, intestinul)[3]. Mai rar, țesut endometrial ectopic a fost găsit și dincolo de pelvis, de exemplu pe intestinul subțire sau gros, uretere, vezica urinară și foarte rar chiar pe diafragm sau plămâni[4].
Acest țesut aflat în afara uterului reacționează la modificările hormonale ale ciclului menstrual la fel ca endometrul normal – se îngroașă și sângerează în fiecare lună. Însă, neavând unde să se elimine, sângele și celulele rămân captive local, ceea ce duce la inflamație cronică. În timp, se pot forma chisturi ovariene endometriozice (numite endometrioame) și țesut cicatricial care leagă anormal organele între ele (aderențe)[5]. Aceste modificări pot cauza disfuncții ale organelor pelvine și dureri persistente.
Endometrioza afectează în principal femeile aflate la vârsta reproductivă (de la pubertate până la menopauză). Este adesea o afecțiune dureroasă, mai ales în perioada menstruației, și poate avea un impact major asupra vieții de zi cu zi. Dacă boala este neglijată sau diagnosticată târziu (în stadii avansate), aproximativ jumătate dintre paciente pot prezenta infertilitate și dureri cronice severe care afectează viața personală[6].
Simptomele endometriozei
Principalul simptom al endometriozei este durerea pelvină, adesea asociată cu menstruația. Multe femei suferă de crampe menstruale, însă în endometrioză disconfortul este mult mai pronunțat și se poate agrava în timp[7]. Severitatea simptomelor poate varia mult de la o persoană la alta – unele femei cu endometrioză ușoară pot avea dureri extrem de puternice, în timp ce altele, deși au boală avansată, prezintă simptome mai moderate[8]. De asemenea, fiind o afecțiune estrogen-dependentă, simptomele tind să se amelioreze după instalarea menopauzei[9].
Cele mai frecvente simptome ale endometriozei includ[10][11]:
- Dureri menstruale foarte intense (dismenoree) – crampe pelvine care pot debuta cu câteva zile înainte de menstruație și pot continua pe toată durata acesteia. Adesea sunt însoțite de dureri lombare și abdominale joase.
- Durere pelvină cronică – dureri în zona pelvisului ce pot apărea și în afara perioadei menstruale (durere intermenstruală), mai ales în cazurile avansate.
- Dispareunie (durere în timpul contactului sexual) – un simptom frecvent, durerea apărând adesea în timpul sau după actul sexual.
- Durere la urinare sau defecație – în special în timpul menstruației; poate indica leziuni endometriozice pe vezica urinară sau pe colon/rect.
- Menstruații abundente sau sângerări anormale – menstre mult mai abundente decât normal sau sângerări ușoare între menstruații.
- Infertilitate – dificultatea de a obține o sarcină; în multe cazuri endometrioza este descoperită abia când pacienta investighează o posibilă cauză de infertilitate[12].
- Simptome sistemice – oboseală accentuată și tulburări digestive în perioada menstruală (cum ar fi balonare, diaree sau constipație, greață) cauzate de inflamația pelvină[13].
Important: Intensitatea durerii nu indică neapărat gravitatea bolii – poți avea endometrioză incipientă cu dureri chinuitoare, sau dimpotrivă, boală extinsă cu dureri mai ușoare[8]. De asemenea, simptomele endometriozei se ameliorează de obicei după menopauză (odată cu scăderea nivelului de estrogen)[9], însă pot persista la femeile care urmează terapie hormonală postmenopauză.
Cauzele și factorii de risc ai endometriozei
Cauza exactă a endometriozei nu este pe deplin înțeleasă. Se consideră că este o boală cu etiologie multifactorială, la care contribuie factori genetici, hormonali, imunologici și de mediu[14]. Există însă mai multe teorii posibile despre mecanismele apariției endometriozei:
- Menstruația retrogradă – fluxul menstrual, în loc să fie eliminat complet spre exterior, se întoarce prin trompele uterine în cavitatea pelvină. Celulele endometriale din sângele menstrual se pot implanta pe organele pelvine și continua să crească acolo[15]. Aceasta este una dintre explicațiile cel mai des invocate.
- Metaplazia peritoneală – transformarea unor celule din cavitatea abdominală în celule similare endometrului, sub influența unor factori hormonali sau de mediu[16]. Cu alte cuvinte, celulele peritoneale ar putea suferi o modificare și mimetizează mucoasa uterină.
- Diseminarea celulară – transportul celulelor endometriale în afara uterului prin intermediul sângelui sau limfei. Aceste celule ar putea ajunge astfel la distanță (de exemplu în plămâni sau alte organe), explicând cazurile rare de endometrioză extrapelvină[17].
- Tulburări ale sistemului imunitar – o deficiență a imunității ar permite supraviețuirea și implantarea celulelor endometriale în afara uterului, în loc ca organismul să le recunoască drept anormale și să le elimine[18].
- Implantarea chirurgicală – în unele situații, celule endometriale se pot atașa de suprafața unei plăgi chirurgicale. De exemplu, s-au observat cazuri de endometrioză dezvoltate la cicatricea unei operații de cezariană sau histerectomie (din cauza “implantării” accidentale a unor celule uterine în timpul intervenției)[19].
Pe lângă aceste mecanisme posibile, cercetările sugerează că predispoziția genetică are un rol: femeile care au mame sau surori cu endometrioză prezintă un risc mai mare de a dezvolta boala. Există și anumiți factori de risc identificați statistic, deși ei nu reprezintă cauze directe[20]. Exemple de factori care pot crește riscul de endometrioză sunt:
- Menarha la vârstă foarte fragedă (prima menstruație apărută precoce, în jurul pubertății timpurii)[21].
- Instalarea tardivă a menopauzei (întârzierea încetării ciclurilor menstruale către o vârstă mai înaintată)[21].
- Cicluri menstruale scurte (sub ~27 de zile) sau menstruații prelungite (sângerare care durează mai mult de o săptămână)[22].
- Lipsa sarcinilor sau prima naștere după vârsta de 30 de ani[21]. (Endometrioza este mai frecvent diagnosticată la femeile care nu au avut încă o sarcină.)
- Greutatea corporală scăzută – un indice de masă corporală (IMC) mic a fost asociat în unele studii cu un risc crescut[23].
- Istoric familial de endometrioză – existența unor rude de gradul I (mamă, soră) cu această boală crește riscul pentru pacientă[24].
- Anomalii ale tractului reproducător – malformații uterine sau ale căilor genitale (care pot favoriza menstruația retrogradă)[25].
Important: Acești factori de risc pot influența probabilitatea de apariție a endometriozei, însă nu reprezintă cauze directe ale bolii[20]. În practică, endometrioza rezultă probabil dintr-o combinație complexă a acestor factori, diferită pentru fiecare persoană.
Complicațiile și impactul endometriozei
Cea mai importantă complicație asociată endometriozei este infertilitatea. Se estimează că aproximativ o treime până la jumătate dintre femeile cu endometrioză au dificultăți în a obține o sarcină[26]. Endometrioza poate afecta fertilitatea prin multiple mecanisme: deformarea sau obstrucția trompelor uterine (din cauza aderențelor), afectarea ovarelor (chisturi endometriozice care pot altera ovulația) și crearea unui mediu pelvin inflamator neprielnic fecundației[27]. Multe femei cu forme ușoare până la moderate de boală pot totuși să obțină și să ducă la termen o sarcină, mai ales cu tratament adecvat. Medicii recomandă, atunci când este posibil, să nu amâni foarte mult momentul conceperii unui copil dacă știi că ai endometrioză, deoarece severitatea bolii poate progresa în timp și îngreuna și mai mult obținerea sarcinii[26].
O altă potențială complicație este un risc ușor crescut de cancer ovarian. Endometrioza în sine nu este o afecțiune malignă, însă prezența sa prelungită poate fi asociată cu o probabilitate puțin mai mare (deși rară în valoare absolută) de a dezvolta ulterior anumite tumori ovariene[28]. De aceea, chisturile endometriozice ovariene (endometrioame) persistente, mai ales după menopauză, trebuie monitorizate atent de medic[29].
În cazurile avansate, endometrioza poate forma aderențe extinse care implică organele pelvine. Astfel de leziuni pot duce la complicații precum obstrucții intestinale sau ureterale (blocarea tractului urinar), necesitând intervenții chirurgicale de urgență dacă apar[30]. Aceste situații sunt însă rare și apar de obicei în absența tratamentului, când boala a progresat foarte mult.
Endometrioza are și un impact semnificativ asupra calității vieții. Durerile cronice pelvine pot afecta activitățile zilnice, performanța la locul de muncă și relațiile personale. Multe paciente se confruntă cu stres psihologic, iar în cazurile grave pot apărea episoade de anxietate sau depresie asociate durerii persistente și dificultăților de a concepe[31]. Costurile medicale ale managementului bolii, numeroasele consultații și tratamente, precum și sentimentul de frustrare până la obținerea unui diagnostic corect contribuie și ele la povara bolii. De aceea, este esențial ca abordarea endometriozei să fie una multidisciplinară, care să includă și suport emoțional atunci când e nevoie.
Diagnostic: cum se depistează endometrioza și când să mergi la medic
Diagnosticul endometriozei se stabilește de către medicul ginecolog, pe baza combinației dintre simptomele pacientei, examenul clinic și investigațiile paraclinice. Dacă prezentați oricare dintre simptomele descrise mai sus – în special dureri menstruale foarte puternice, care vă împiedică activitățile normale, durere la contact sexual sau probleme de concepție – este recomandat să consultați un medic ginecolog. Un consult de specialitate va putea determina dacă durerile menstruale sunt într-adevăr „normale” sau ar putea indica endometrioză ori o altă afecțiune ce necesită tratament.
Diagnosticarea endometriozei poate fi adesea dificilă și de durată. Simptomele acestei boli variază mult și pot mima alte afecțiuni ginecologice sau digestive. De exemplu, durerea pelvină cronică poate fi întâlnită și în boala inflamatorie pelvină (BIP), în sindromul de intestin iritabil (colită spastică) sau din cauza unor chisturi ovariene, ceea ce poate îngreuna diferențierea fără investigații specifice[32]. Nu există un test simplu de sânge sau o analiză unică pentru a diagnostica cert endometrioza, iar în multe cazuri diagnosticul final se stabilește după mai mulți ani de la debutul simptomelor – media de întârziere fiind estimată la 7–12 ani[33]. Această întârziere se datorează și tendinței pacientelor de a considera durerile ca fiind „normale” sau dificultății medicilor de a detecta leziunile mici prin examene de rutină.
Pentru a depista endometrioza, medicul va începe cu o discuție detaliată (anamneză) despre simptomele, istoricul menstrual și medical al pacientei, urmată de un examen ginecologic. La examinare, pot fi palpate eventuale formațiuni chistice ovariene sau zone de durere localizată în fundul de sac (dacă endometrioza este avansată). Ecografia transvaginală este investigația imagistică de primă linie, utilă mai ales pentru a identifica chisturi ovariene endometriozice (care apar tipic ca formațiuni cu conținut omogen, denumite și „chisturi de ciocolată”) sau eventuale noduli endometriozici mai mari în zona pelvină[34]. În cazurile în care se suspectează endometrioză profundă (de exemplu implicarea intestinului, a vezicii urinare sau leziuni extinse), medicul poate recomanda și un RMN pelvin cu protocol pentru endometrioză, care oferă imagini detaliate ale structurilor interne[35]. Alte teste utile pot fi examene de laborator (de exemplu markerul CA-125 are uneori valori crescute în endometrioză, dar nu este specific) sau investigații endoscopice dacă se bănuiește afectarea colonului sau vezicii.
Laparoscopia este considerată metoda „standard de aur” pentru confirmarea diagnosticului de endometrioză[36]. Laparoscopia este o procedură chirurgicală minim invazivă în care, sub anestezie, se introduce un tub subțire cu cameră video în abdomen printr-o mică incizie ombilicală. Aceasta permite medicului să vizualizeze direct leziunile de endometrioză din pelvis și, dacă este cazul, să preleveze biopsii din țesutul suspect pentru confirmare histologică. De asemenea, în timpul laparoscopiei diagnostice se pot îndepărta deja unele implanturi endometriozice descoperite, având și valoare de tratament. Totuși, în centrele moderne specializate, adesea se poate pune un diagnostic prezumtiv corect de endometrioză pe baza tabloului clinic și a investigațiilor imagistice, fără a recurge imediat la laparoscopie diagnostică în toate cazurile[37]. Decizia de a efectua laparoscopia depinde de severitatea simptomelor, de necesitatea excluderii altor cauze și de planurile reproductive ale pacientei.
Diagnosticul precoce al endometriozei este foarte important, deoarece permite instituirea timpurie a tratamentului și poate preveni complicațiile pe termen lung (precum afectarea severă a fertilității și durerile cronice greu de tratat)[38]. Așadar, nu ezitați să căutați o a doua opinie medicală sau un consult la un specialist în endometrioză dacă suspectați această afecțiune, mai ales dacă durerea menstruală vă afectează serios viața.
Opțiuni de tratament pentru endometrioză
În prezent nu există un tratament care să vindece definitiv endometrioza, însă există multiple opțiuni terapeutice pentru a controla boala și a ameliora simptomele. Strategia de tratament va fi adaptată fiecărei paciente, în funcție de severitatea simptomelor, localizarea leziunilor și dorința de a avea copii. Scopurile tratamentului sunt de a reduce durerea, de a limita progresia leziunilor și de a preserva fertilitatea pe cât posibil[39].
Principalele opțiuni de tratament includ:
- Tratament medicamentos (hormonal și simptomatic): Țintă principală este ameliorarea durerii și încetinirea evoluției leziunilor endometriale. Pentru durere, medicul poate recomanda analgezice și antiinflamatoare nesteroidiene (AINS) care să fie luate în perioada menstruală sau în episoadele dureroase. Însă pilonul principal al tratamentului medicamentos îl reprezintă terapia hormonală, deoarece endometrioza este o boală hormonodependentă. Scopul terapiei hormonale este de a suprima ciclurile menstruale și astfel activitatea leziunilor: se pot folosi contraceptive hormonale (pilule combinate estro-progestative sau numai cu progestativ) administrate continuu, progestative în doze medii (medicamente care imită hormonul natural progesteron) sau chiar analogi de GnRH (substanțe care induc o stare temporară de menopauză medicală)[40]. Aceste tratamente reduc sau opresc menstruația pe durata administrării, ceea ce duce la micșorarea temporară a leziunilor și calmarea simptomelor la multe paciente. Trebuie subliniat însă că tratamentul hormonal nu „vindecă” permanent boala – endometrioza are un caracter recidivant, iar focarele pot redeveni active după întreruperea terapiei[40]. Totuși, terapia poate fi repetată sau ajustată, și oferă adesea o ameliorare importantă pe termen mediu. (Notă: deoarece boala este estrogen-dependentă, în general se evită administrarea contraceptivelor cu doze mari de estrogen, preferându-se variantele cu progestative sau combinații cu dozaj scăzut de estrogen.)
- Tratament chirurgical: Intervenția chirurgicală are rol atât diagnostic, cât și terapeutic în endometrioză. Chirurgia este în general recomandată în cazurile cu simptome severe care nu cedează la tratament medicamentos sau în situația în care există leziuni extinse (cum sunt endometrioamele ovariene mari, nodulii endometriozici ce afectează organele pelvine) ori probleme de fertilitate ce pot fi ameliorate chirurgical. Procedura standard este chirurgia laparoscopică (minim invazivă), prin care chirurgul poate vizualiza și exciza (îndepărta) cât mai complet implanturile de endometrioză din pelvis[41]. Uneori, dacă situația o impune, se poate recurge la o laparotomie (operație deschisă) pentru a îndepărta focare foarte extinse, însă majoritatea intervențiilor pentru endometrioză se fac laparoscopic. Scopul este ca intervenția să fie cât mai radicală asupra bolii (înlăturând maximum de țesut endometriozic), dar cât mai conservatoare asupra organelor sănătoase – în special la pacientele tinere, se încearcă păstrarea uterului și a ovarelor pentru a menține fertilitatea[42]. În unele cazuri foarte grave, la femei care nu mai doresc copii, se poate lua în considerare efectuarea unei histerectomii (îndepărtarea uterului, uneori împreună cu ovarele) ca ultimă soluție, însă aceasta nu garantează 100% vindecarea (există posibilitatea ca focare microscopice de endometrioză să rămână în organism). Chirurgia adecvată efectuată de un specialist în endometrioză poate oferi o perioadă lungă de ameliorare și chiar șansa obținerii unei sarcini în cazul multor paciente, însă există și riscul de recurență a bolii în ani (de aceea, după operație se recurge adesea și la terapie hormonală pentru prevenirea recidivelor).
- Alte măsuri și terapii adjuvante: Pe lângă tratamentele prescrise de medic, unele schimbări în stilul de viață pot ajuta la gestionarea mai bună a simptomelor. Adoptarea unei diete echilibrate, bogate în legume și acizi grași Omega-3 (cu potențial efect antiinflamator) și evitarea alimentelor inflamatorii poate fi benefică. Exercițiile fizice ușoare și regulate, precum și tehnici de reducere a stresului (yoga, meditație, mindfulness) pot contribui la scăderea durerii și îmbunătățirea stării generale. Unele paciente găsesc alinare folosind o pernă electrică sau băi calde pentru calmarea crampelor. De asemenea, terapiile complementare precum acupunctura, kinetoterapia ori masajul terapeutic pot oferi ameliorări individuale ale durerii sau disconfortului[43]. Este important de menționat că aceste remedii nu înlocuiesc tratamentul medical, dar pot fi utilizate în completarea lui, cu acordul medicului curant. Tot în categoria managementului holistic intră și suportul psihologic: consilierea sau grupurile de suport pentru femeile cu endometrioză pot fi de real ajutor, oferind strategii de coping cu durerea cronică și cu impactul emoțional al bolii.
În concluzie, tratamentul endometriozei trebuie personalizat. Unele femei vor reuși să își controleze simptomele doar cu terapie hormonală și analgezice, altele pot necesita intervenții chirurgicale. Adesea, cea mai eficientă abordare este una combinată, în etape: de exemplu, chirurgie pentru a îndepărta focarele extinse urmată de terapie hormonală pentru a preveni recidiva. Pe termen lung, endometrioza fiind o boală cronică, este necesară urmărire medicală periodică pentru monitorizarea eventualelor recurențe și ajustarea tratamentului în funcție de evoluție.
Serviciile Grand Medica pentru endometrioză
Clinica Grand Medica din Chișinău oferă pacientelor cu suspiciune de endometrioză un management complet al acestei afecțiuni, de la un diagnostic corect până la tratamente moderne și urmărire post-terapeutică personalizată. Echipa noastră include medici ginecologi cu experiență (inclusiv specialiști în tratarea endometriozei) și dispune de tehnologii avansate de diagnostic – cum ar fi ecografia transvaginală de înaltă rezoluție și investigațiile de laborator necesare. Atunci când este indicat, colaborăm cu specialiști în chirurgie minim invazivă pentru a oferi opțiuni de tratament chirurgical laparoscopic, care permit o recuperare rapidă și rezultate optime. Scopul Grand Medica este să vă ajute să gestionați eficient această boală, ameliorând durerile și protejându-vă fertilitatea, astfel încât să vă puteți recăpăta calitatea vieții. Pentru orice simptom sau suspiciune legată de endometrioză, puteți apela cu încredere la specialiștii noștri, care vă vor ghida pas cu pas către cel mai bun plan de îngrijire.
Bibliografie:
Voicu Simedrea – Ce este endometrioza: cauze, simptome, diagnostic și tratament, Regina Maria[2][5].
Dr. Max Farmacie – Endometrioza: cauze, simptome, tratament[15][11].
Grand Medica – Hemoroizi: Simptome, cauze și tratament modern (exemplu de management complet)[44].
Studiu OMS – Endometrioza afectează 10% dintre femei la nivel global[1].
Dr. Pogor Natalia – Cistita: cauze, diagnostic și tratament, Grand Medica (pentru structură și ton).
[1] [2] [4] [5] [6] [8] [9] [10] [13] [19] [27] [29] [30] [31] [32] [33] [37] [40] [42] Ce este endometrioza – cauze, simptome, diagnostic si tratament | Reginamaria.ro
https://www.reginamaria.ro/articole-medicale/ce-este-endometrioza-si-cum-se-trateaza-dr-voicu-simedrea
[3] [7] [11] [12] [15] [16] [17] [18] [20] [21] [22] [23] [24] [25] [26] [28] [34] [35] [36] [38] [39] [41] [43] Endometrioza: cauze, simptome, tratament | Dr. Max Farmacie
https://www.drmax.ro/articole/endometrioza-cauze-simptome-tratament
[14] Endometrioza: cauze, simptome, tratament
https://www.doc.ro/sanatatea-femeii/endometrioza-cauze-simptome-tratament
[44] Hemoroizi: Simptome, cauze și tratament modern – Grand Medica