Dr. Groapa Daniel, Medic Proctolog
Hemoroizii reprezintă una dintre cele mai frecvente afecțiuni anorectale, afectând un număr mare de persoane de-a lungul vieții. La nivel global, se estimează că aproximativ 1 din 20 de adulți suferă de hemoroizi simptomatici, iar peste jumătate dintre persoanele de peste 50 de ani au experimentat această problemă
Cu toate acestea, mulți pacienți amână adesea vizita la medic din jenă, încercând diferite remedii acasă. În cele ce urmează vom explica pe înțelesul tuturor ce sunt hemoroizii (diferențele între hemoroizi interni și hemoroizi externi), care sunt simptomele și cauzele lor, ce opțiuni moderne de tratament hemoroizi există și cum diferă acestea de leacurile bătrânești, precum și particularitățile acestei afecțiuni în situații speciale (sarcină, post-naștere, copii).
Ce sunt hemoroizii (interni vs. externi)?
Hemoroizii (cunoscuți popular și ca “pile”) sunt vene umflate și dilatate situate în partea inferioară a rectului și în jurul anusului. Practic, hemoroizii apar atunci când aceste grupuri de vase de sânge se măresc și se inflamează, asemănător cu varicele de la picioare, dar localizate anal. Putem avea hemoroizi interni (în interiorul rectului) sau externi (sub pielea din jurul anusului), iar simptomele și abordarea pot diferi în funcție de localizare.
– Hemoroizi interni: Se dezvoltă în interiorul rectului și, de obicei, nu sunt vizibili la exterior. Pentru că zona rectală internă are mai puțini nervi de durere, hemoroizii interni rareori provoacă durere și pot trece neobservați mult timp. Un semn comun al hemoroizilor interni este sângerarea rectală nedureroasă – apar pete de sânge roșu aprins pe hârtia igienică sau în scaun. Totuși, hemoroizii interni pot deveni problematici dacă prolapsează (ies în afara anusului); în aceste cazuri pot provoca disconfort și trebuie reintrați delicat înapoi.
– Hemoroizi externi: Se formează sub pielea din jurul deschiderii anale. Pentru că pielea are inervație sensibilă, hemoroizii externi tind să fie dureroși și inconfortabili, provocând adesea mâncărimi intense în zona anală și senzație de arsură. La palpare se pot simți ca niște mici umflături sau noduli sensibili lângă anus. Hemoroizii externi pot sângera și ei (mai ales la ruperea unui cheag de sânge format în interiorul lor), iar în unele cazuri pot forma un tromb (cheag sanguin) dureros sub piele. Deși aceste cheaguri nu sunt periculoase pentru viață, ele pot crește temporar durerea și inflamația locală.
– Hemoroizi prolapsați: Atât cei interni, cât și cei externi pot prolapsa – adică o porțiune de țesut hemoroidal iese în afara anusului. Hemoroizii prolapsați pot fi vizibili ca o umflătură umedă rozalie la nivelul anusului și pot fi împinși cu grijă înapoi. Aceștia pot cauza durere și disconfort până când se retrag.
Hemoroizii, indiferent de tip, nu trebuie confundați cu fisurile anale sau alte afecțiuni anorectale. Atât hemoroizii, cât și fisurile pot cauza simptome similare (durere, sângerare), însă au cauze și tratamente diferite – de exemplu, fisura anală este o mică ruptură a mucoasei, nu o venă dilatată. De aceea, un consult medical este important pentru diagnosticul corect al oricăror simptome anale persistente.

Simptome frecvente și cauze posibile
Simptome și manifestări
Sângerarea rectală este unul dintre cele mai comune simptome asociate hemoroizilor interni. De obicei, sângele are culoare roșie aprinsă și apare în cantități mici pe hârtie sau în vasul toaletei, în special după o defecație cu efort. Important de reținut: hemoroizii nu cauzează sânge închis la culoare sau cheaguri mari – aceste manifestări ar trebui evaluate de medic pentru a exclude alte boli (precum polipi sau boli inflamatorii intestinale). Hemoroizii interni pot, în timp, să alunece în afară (prolaps) atunci când mergi la toaletă, provocând ulterior o senzație de presiune sau umiditate anală până se retrag.
În cazul hemoroizilor externi, pe lângă sângerare minoră, predomină simptome precum durerea (uneori accentuată la șezut sau la ștergere), mâncărimea anală intensă și senzația de arsură. Mulți pacienți cu hemoroizi externi descriu un disconfort permanent în zona anală și prezența unor umflături sensibile la atingere. Dacă un hemoroid extern trombozează (se formează un cheag de sânge în interiorul lui), zona devine și mai dureroasă și inflamată; durerea acută poate dura câteva zile până la resorbția cheagului.
Iritația și scurgerile: Hemoroizii prolapsați sau foarte inflamați pot determina o secreție mucoasă sau o senzație de umezeală anală. Aceasta, la rândul ei, poate irita pielea și agrava mâncărimea.
Notă: Simptomele hemoroizilor pot fi intermitente – perioadele de acalmie alternează cu episoade de acutizare. Dacă observi sângerări rectale frecvente, durere severă sau modificări persistente ale tranzitului, este esențial să consulți medicul. Acestea pot semnala și alte afecțiuni (precum fisuri anale, colită ulcerativă sau chiar tumori colorectale), care trebuie excluse printr-un examen medical adecvat.

Cauzele apariției hemoroizilor
Hemoroizii apar atunci când asupra venelor din plexul hemoroidal se exercită o presiune crescută, determinând dilatarea și inflamarea lor. Există multiple situații și obiceiuri care pot contribui la dezvoltarea hemoroizilor:
- Constipația cronică și efortul la defecație: Persoanele care se forțează atunci când merg la toaletă (din cauza scaunelor tari și uscate) pun o presiune exagerată pe venele rectale, favorizând dilatarea acestora. La fel, statul prelungit pe toaletă (de exemplu, cititul pe WC) crește staza venoasă local și poate contribui la apariția hemoroizilor.
- Dieta săracă în fibre și lichide: Un aport insuficient de fibre alimentare și hidratare precară duce la constipație. Dieta modernă, bogată în alimente procesate și săracă în fructe, legume și cereale integrale, este un factor important în prevalența mare a hemoroizilor.
- Sarcina și nașterea: Femeile însărcinate sunt predispuse la hemoroizi din două motive principale: creșterea presiunii intra-abdominale (uterul mărit apasă pe venele pelvine) și modificările hormonale care încetinesc tranzitul intestinal, favorizând constipația. Efortul intens din timpul travaliului și nașterii naturale poate, de asemenea, să provoace apariția sau agravarea hemoroizilor.
- Stilul de viață sedentar și obezitatea: Lipsa mișcării scade tonusul muscular, inclusiv al musculaturii pelvine, și încetinește tranzitul intestinal. Sedentarismul și statul îndelung pe scaun (la birou, în mașină) cresc presiunea asupra venelor hemoroidale. Supraponderalitatea și obezitatea adaugă și ele presiune suplimentară în zona pelvină, constituind factori de risc.
- Ridicarea de greutăți mari: Munca fizică intensă sau ridicarea greutăților (inclusiv practicarea halterofiliei) pot declanșa episoadelor hemoroidale, prin efortul brusc care crește presiunea venoasă abdominală.
- Predispoziția genetică: Unele persoane pot avea țesut conjunctiv mai slab la nivelul pereților venelor, moștenind astfel o tendință de a dezvolta hemoroizi sau varice.
Nu în ultimul rând, vârsta joacă un rol: pe măsură ce înaintăm în vârstă, țesuturile de susținere a venelor hemoroidale își pierd din elasticitate, facilitând dilatarea vaselor. Acest fapt explică de ce hemoroizii sunt mai comuni după 50 de ani.
Știai că? În mod normal, fiecare dintre noi are țesut hemoroidal (plexuri venoase) care contribuie la continența fecală fină. Doar atunci când aceste vene se umflă și se inflamează apar simptomele neplăcute și vorbim despre boală hemoroidală.
Tratamentul hemoroizilor: metode moderne vs. leacuri tradiționale
Pentru tratarea hemoroizilor există opțiuni variate, de la schimbări în stilul de viață și remedii aplicate acasă, până la proceduri medicale minim invazive sau chirurgie în cazurile severe. Alegerea celui mai bun tratament pentru hemoroizi depinde de gradul hemoroizilor, severitatea simptomelor și particularitățile fiecărui pacient. În general, se recomandă să începeți cu metode conservatoare, minim agresive, iar dacă acestea nu dau rezultate, să se recurgă la terapii intervenționale. Vom trece în revistă aceste opțiuni, subliniind eficiența tratamentelor moderne și locul (limitat) al leacurilor bătrânești.
Măsuri și remedii la domiciliu
Hemoroizii de grad ușor până la moderat pot fi adesea gestionați prin măsuri simple, aplicate acasă, care vizează reducerea inflamației și ameliorarea simptomelor:
- Băi călduțe de șezut: Scufundarea zonei anale în apă călduță (în cada obișnuită sau într-un lighean) pentru 10-15 minute, de 2-3 ori pe zi, poate calma durerea și mâncărimea. Apa caldă relaxează mușchii sfincterului și stimulează circulația, grăbind vindecarea.
- Igienă locală blândă: După fiecare scaun, zona trebuie curățată ușor, fără frecare intensă. Sunt recomandate șervețele umede fără alcool/parfum sau spălarea cu apă călduță, tamponând apoi cu un prosop moale. Evitați hârtia igienică aspră care poate irita suplimentar.
- Creme și supozitoare anti-hemoroidale: Există numeroase produse fără prescripție medicală (OTC) sub formă de unguent pentru hemoroizi sau supozitoare, cu efect antiinflamator. Aplicate local, ele pot ameliora temporar durerea, mâncărimea și inflamația. Atenție însă: astfel de tratamente simptomatice nu vindecă hemoroizii, ci doar atenuează manifestările.
- Dieta bogată în fibre și hidratare: Regularea tranzitului intestinal este esențială. Consumați zilnic fructe, legume, cereale integrale și beți suficiente lichide (minimum 1.5-2 litri pe zi) pentru a obține scaune moi, voluminoase, care se elimină ușor. Dacă aportul de fibre din alimentație este insuficient, medicul vă poate recomanda suplimente cu fibre.
- Evitarea efortului la toaletă: Încercați să nu stați mult timp pe WC și nu împingeți în mod forțat. Mergeți la baie imediat ce simțiți nevoia (nu amânați) și stabiliți un program regulat pentru evacuare. Un scaun moale și eliminat fără încordare reduce trauma asupra venelor hemoroidale.
- Medicație antialgică și antiinflamatoare: Pentru durere și inflamație moderată, se pot utiliza antiinflamatoare după necesitate. Acestea ajută la controlul disconfortului în episoadele acute.
Respectând aceste măsuri, simptomele hemoroizilor se pot ameliora semnificativ în decurs de câteva zile. De fapt, multe episoade de hemoroizi se remit spontan în aproximativ o săptămână. Așadar, chiar dacă numeroase reclame promovează ideea „scapă de hemoroizi în 5 zile„, în realitate evoluția depinde de gravitatea situației. Hemoroizii mici pot regressa într-o săptămână sau două cu tratament conservator, pe când cei complicați ar putea necesita intervenții medicale. Dacă simptomele persistă mai mult de 7 zile sau se agravează (sângerare abundentă, durere intensă), este important să vă adresați medicului pentru tratamente suplimentare.
Leacurile bătrânești ocupă un loc aparte în cultura populară, însă eficiența lor nu este întotdeauna confirmată științific. Printre remediile tradiționale vehiculate pentru hemoroizi se numără: cataplasmele cu cartof crud sau usturoi, aplicații locale de oțet de mere, unguente din plante (unguent de gălbenele, gel de aloe vera), băi de șezut cu ceai de mușețel sau coada-șoricelului, etc. Aceste metode pot aduce uneori o ușoară ameliorare (de exemplu, hamamelisul din plante are efect astringent și antiinflamator ușor, iar băile cu mușețel pot calma iritația). Totuși, leacurile naturiste nu “vindecă” hemoroizii și nu pot înlocui tratamentele medicale moderne. Ele trebuie privite cel mult ca adjuvante pentru confortul pacientului. În plus, unele pot fi chiar irritative sau riscante (spre exemplu, aplicarea directă a unor substanțe ca oțetul sau usturoiul poate provoca arsuri ale pielii sensibile). Medicii proctologi subliniază că, deși anumite remedii tradiționale par inofensive, întârzierea tratamentului adecvat în favoarea acestora poate agrava boala hemoroidală. Cu alte cuvinte, nu ezitați să apelați la ajutorul medical dacă hemoroizii vă creează probleme – metodele moderne sunt mult mai eficiente și vizează cauzele, nu doar simptomele.
Tratamente medicale moderne (minim invazive)
Progresul medical din ultimele decenii a adus soluții tot mai eficiente și mai puțin dureroase pentru pacienții cu hemoroizi. În prezent, majoritatea tratamentelor pentru hemoroizi sunt minim invazive, se realizează ambulator (fără internare peste noapte) și permit o recuperare rapidă. Scopul acestor proceduri este fie să reducă fluxul de sânge către hemoroid, fie să îndepărteze/resuspende țesutul hemoroidal cu simptome. Dintre tehnicile folosite în clinici, cele mai importante sunt:
- Ligatura hemoroizilor cu benzi elastice: Aceasta este probabil cea mai utilizată metodă pentru hemoroizii interni de grad I-III. Procedura (numită popular și “bandare”) constă în plasarea unei mici benzi de cauciuc la baza hemoroidului intern, oprind astfel circulația sângelui către acesta. În decurs de câteva zile, hemoroidul se usucă și cade, zona vindecându-se ulterior. Ligaturarea elastică se face rapid, în cabinet, fără anestezie generală (doar cu anestezie locală minimă sau deloc) și are o rată ridicată de succes pentru hemoroizii prolapsați moderat. Pot apărea un ușor disconfort sau sângerare la 2-3 zile după, dar complicațiile severe sunt rare. În unele cazuri pot fi necesare sesiuni repetate pentru hemoroizi multipli.
- Scleroterapia: Presupune injectarea unei substanțe sclerozante direct în hemoroidul intern. Aceasta determină o reacție locală care scarifică și micșorează hemoroidul, reducând alimentarea lui cu sânge. Procedura este aproape nedureroasă și rapidă. Scleroterapia funcționează bine în special la hemoroizii de grad I și II și este o opțiune utilă pentru pacienții care nu pot tolera alte proceduri. Totuși, unele studii sugerează că eficacitatea pe termen lung a scleroterapiei poate fi ușor inferioară ligaturii elastice în cazul hemoroizilor mai mari, motiv pentru care nu este prima alegere în toate centrele.
- Fotocoagularea în infraroșu (coagulare cu laser): Aceste tehnici folosesc energie termică (o sursă de lumină infraroșie, laser sau curent electric) aplicată pe zona hemoroidală, cauzând coagularea vaselor de sânge și micșorarea hemoroizilor. În cazul fotocoagulării cu infraroșu, un fascicul luminos concentrat produce o mică arsură controlată la baza hemoroidului intern, determinând retractarea acestuia. Similar, tratamentul cu laser (hemoroidoplastia cu laser) “topește” practic hemoroidul din interior, menajând țesutul sănătos din jur. Aceste metode sunt rapide, relativ puțin dureroase și au avantajul unui timp de recuperare scurt. Un studiu clinic randomizat recent (2024) a comparat hemoroidoplastia cu laser (LHP) cu ligatura elastică pentru hemoroizi interni grad II: ambele proceduri au eliminat eficient simptomele, fără diferențe semnificative în rata de recurență la 1 an, însă terapia cu laser a fost asociată cu mai puțină durere post-procedură și o revenire mai rapidă la activitățile normale. Acest lucru sugerează că tehnologiile moderne cu laser pot oferi rezultate comparabile cu metodele clasice, dar cu confort sporit pentru pacient. Coagularea în infraroșu sau laser este indicată mai ales pentru hemoroizii mici și medii care sângerează.
- Tratament chirurgical (hemoroidectomie): Intervențiile chirurgicale clasice sunt rezervate cazurilor avansate, în care hemoroizii sunt foarte mari, prolapsați ireductibil sau nu au răspuns la alte tratamente. Hemoroidectomia presupune excizia sub anestezie a țesutului hemoroidal și a venelor afectate. Există tehnici chirurgicale diferite, inclusiv hemoroidectomia convențională (Milligan-Morgan) sau proceduri mai noi, cum ar fi hemoroidopexia cu stapler (Procedura Longo) – în care o parte din mucoasa rectală este capsată pentru a repoziționa hemoroizii în interior și a le întrerupe alimentarea cu sânge. Chirurgia oferă soluția cea mai definitivă (hemoroidectomia tradițională are cea mai mică rată de recidivă), însă vine cu dezavantajul unei recuperări mai dificile, cu durere post-operatorie semnificativă timp de câteva săptămâni. Vestea bună este că mai puțin de 10% dintre pacienții cu hemoroizi simptomatici ajung să necesite operație; majoritatea se tratează cu succes prin metode minim invazive. Chirurgia rămâne ultima opțiune, atunci când celelalte tratamente au eșuat sau când hemoroizii cauzează complicații serioase (de exemplu, hemoroizi strangulați sau asociați cu tromboze recurente).
În urma oricărui tratament, este esențial ca pacientul să mențină măsurile de prevenție (dietă bogată în fibre, hidratare, igienă) pentru a evita reapariția hemoroizilor. Chiar și după o procedură de succes, dacă constipația și efortul la toaletă persistă, hemoroizii pot reveni în timp. De asemenea, controalele medicale de rutină pot ajuta la monitorizarea situației și la depistarea din timp a eventualelor recidive sau complicații.

Situații speciale
Hemoroizii pot afecta pe oricine, inclusiv anumite categorii cu nevoi speciale: femeile însărcinate sau care abia au născut, dar și (mai rar) copiii. În aceste situații, abordarea trebuie adaptată pentru a ține cont de particularitățile pacientului.
Hemoroizi în sarcină
Sarcina predispune în mod notabil la apariția hemoroizilor, în special în trimestrul al treilea. Statisticile arată că aproximativ 30-40% dintre femeile însărcinate dezvoltă hemoroizi până în ultima parte a sarcinii sau imediat după naștere. Uterul în expansiune apasă pe vasele de sânge din pelvis, încetinind întoarcerea venoasă, la care se adaugă frecvent constipația de sarcină și creșterea în greutate – toate contribuind la dilatarea venelor hemoroidale. Hemoroizii în sarcină se manifestă similar (mâncărimi, durere, sângerare), însă pot provoca o suferință considerabilă viitoarei mame, mai ales că multe tratamente medicamentoase sunt limitate în această perioadă.
Vestea bună este că hemoroizii de sarcină sunt de obicei temporari: adesea ei se ameliorează sau dispar după naștere, când presiunea intra-abdominală scade. Între timp, gravida poate lua măsuri sigure pentru a ține situația sub control. Prioritare sunt dieta bogată în fibre și hidratarea, pentru a combate constipația. De asemenea, evitarea statului prelungit în picioare sau în șezut, exercițiile ușoare (plimbări) și gimnastica Kegel pot îmbunătăți circulația pelvină. Pentru ameliorarea locală a disconfortului, viitoarea mămică poate folosi comprese reci aplicate pe zona anală, băi de șezut călduțe și șervețele cu hamamelis (de tipul Tucks). Orice medicament în sarcină, chiar și creme sau supozitoare, trebuie utilizat doar la indicația medicului. Există însă opțiuni topice considerate sigure (de exemplu, unguente cu lidocaină pentru durere sau cu hidrocortizon în cure scurte, și supozitoare cu glicerină pentru a ușura defecația). Intervențiile precum ligaturarea elastică se practică rar în timpul sarcinii, doar dacă simptomele severe persistă și nu cedează altfel, preferându-se de obicei amânarea procedurilor invazive până după naștere. Important este că hemoroizii în sarcină nu afectează direct fătul, însă pot face perioada mai dificilă pentru mamă – deci nu ezitați să comunicați medicului obstetrician orice simptom, există soluții de alinare compatibile cu sarcina.
Hemoroizi după naștere (post-partum)
În perioada post-partum imediată (primele săptămâni după naștere), multe femei continuă să se confrunte cu hemoroizi sau cu simptomele lăsate de aceștia. Efortul intens al expulziei în travaliu poate agrava hemoroizii existenți sau poate declanșa apariția unora noi. Conform datelor clinice, hemoroizii de sarcină tind să se retragă în decurs de ~1 lună după naștere, pe măsură ce organismul revine treptat la normal. În acest interval, proaspăta mămică ar trebui să continue măsurile de auto-îngrijire: băile de șezut și compresele rămân utile, alături de o dietă foarte bogată în fibre (prune uscate, tărâțe, legume) și hidratare, mai ales dacă alăptează.
După naștere, se pot utiliza cu ceva mai multă libertate tratamente medicamentoase comparativ cu sarcina, deși în continuare cu precauție dacă mama alăptează (substanțele aplicate local au absorbție minimă, deci riscuri reduse). Dacă hemoroizii cauzează dureri intense post-partum (cum se întâmplă uneori când coexistă cu o epiziotomie sau rupturi perineale vindecânde), medicul poate prescrie supozitoare cu anestezic sau antiinflamatoare locale mai puternice, pentru a face procesul de vindecare mai confortabil.
În majoritatea cazurilor, hemoroizii post-natali se reduc treptat odată cu vindecarea organismului după naștere. Însă, dacă la câteva luni după naștere hemoroizii încă persistă și deranjează (de exemplu, o mămică poate amâna tratamentul din cauza focusului pe îngrijirea copilului), este pe deplin justificat să se apeleze la soluțiile minim invazive discutate anterior. Proceduri ca ligatura elastică sau scleroterapia sunt sigure după naștere și pot fi efectuate inclusiv în perioada de alăptare (medicul va alege eventual anestezice locale sau tehnici care nu interferează cu lactația). Tratamentele minim invazive o pot ajuta pe proaspăta mamă să scape de problema hemoroizilor și să se bucure de viața alături de bebeluș, fără disconfort inutil.
Hemoroizii la copii
Hemoroizii sunt rar întâlniți la copii. Deși adolescenții pot dezvolta ocazional hemoroizi (mai ales dacă au probleme de tranzit intestinal, cum ar fi constipație cronică), la copiii mici boala hemoroidală este neobișnuită. Acest lucru se explică prin faptul că hemoroizii se formează de obicei în timp, sub acțiunea factorilor de risc menționați (care la copii apar mult mai rar). Totuși, copiii nu sunt complet feriți: constipația severă și de durată poate duce la dilatarea venelor anale și apariția unor mici hemoroizi sau fisuri anale. De asemenea, existența unor boli hepatice sau circulatorii (care generează hipertensiune portală) poate cauza dilatarea venelor rectale la copii, dar aceste situații sunt cazuri medicale complexe și foarte rare.
Dacă un copil acuză dureri la defecație, mâncărimi anale sau sângerări la ștergere, este important ca părinții să nu presupună automat că are hemoroizi, ci să consulte un medic pediatru sau chirurg pediatru. Cel mai frecvent este vorba despre fisuri anale cauzate de constipație (care pot mima unele simptome de hemoroizi). Tratamentul în astfel de cazuri se concentrează pe reglarea tranzitului (dietă bogată în fibre, laxative ușoare prescrise de medic) și igiena locală. Hemoroizii confirmați la copii se tratează inițial conservator, similar ca la adulți (unguente, băi călduțe), și extrem de rar se ajunge la proceduri invazive. În plus, identificarea cauzei (de obicei constipația sau sedentarismul) este esențială – rezolvând cauza, problema hemoroizilor incipienti la copii se remite de regulă fără complicații.
Serviciile Grand Medica pentru tratamentul hemoroizilor
Clinica Grand Medica din Chișinău oferă pacienților un management complet al afecțiunilor hemoroidale, de la diagnostic corect până la tratament și urmărire post-terapie. Echipa de medici proctologi are experiență în identificarea precisă a hemoroizilor și a altor probleme anale asociate, folosind instrumente de diagnostic moderne (anoscopie, rectoscopie, colonoscopie atunci când este necesar). În cadrul consultației proctologice, vei beneficia de o evaluare amănunțită, într-un mediu confortabil și discret, urmată de un plan de tratament personalizat.
Pentru tratarea hemoroizilor, Grand Medica pune accent pe proceduri minim invazive și tehnici moderne, care asigură un rezultat eficient cu disconfort minim. În funcție de stadiul și tipul hemoroizilor, medicul poate recomanda: ligatura cu benzi elastice (procedeu ambulator rapid, ideal pentru hemoroizi interni care sângerează), fotocoagularea în infraroșu sau tratamentul cu unde radio (alternative moderne la chirurgie, nedureroase și sigure), injecții scleroterapice, precum și consiliere privind dieta și îngrijirile locale. Pentru cazurile avansate ce necesită chirurgie, specialiștii noștri realizează hemoroidectomii cu tehnici anestezice și chirurgicale menite să grăbească vindecarea. Pe tot parcursul tratamentului, pacienții sunt informați și ghidați, astfel încât să înțeleagă fiecare pas și să aibă o recuperare cât mai ușoară.
În concluzie, hemoroizii sunt o afecțiune tratabilă, iar cu ajutorul personalului dedicat și al tehnologiilor de la Clinica Grand Medica poți scăpa de hemoroizi în siguranță și într-un timp scurt, recăpătându-ți confortul zilnic. Nu lăsa jenă sau frica de durere să te oprească din a căuta ajutor specializat – cu tratamentele moderne disponibile astăzi, vei putea spune adio simptomelor supărătoare și îți vei îmbunătăți considerabil calitatea vieții.
